"Pornind corabia cu degetele-i fermecate si conducand agale prin locuri neumblate,ducea mii de puncte pe vesteda hartie.incet si cu maiestrie.
cladii o harta a vesniciei si totusi mai vioi ca niciodata,dansau pata cu pata toate cararile aduse la viata.un pitic amortit privea cum tralala a mea ii schimba lumea si ramase inmarmurit ce delicat picta doar ea si cu camasa sa."
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu